Apostolul Andrei care a adus Evanghelia Domnului Isus pe tărâm romanesc, Andrei a fost un apostol al lui Isus din Nazaret, frate cu Simon Petru. Evanghelia după Ioan menționează că Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul, care i-ar fi recomandat să-l urmeze pe Isus.
A murit la 30 noiembrie 60 d.Hr., in localitatea Patras, ținutul Ahaia din Grecia (imperiul roman), iar apoi trupul i-a fost dus la Instambul in Turcia!
De unde stim ca apostolul Andrei a calcat pe taram romanesc? Origen ne informeaza in scrierile sale!
Care, citând Tradiția (paradosis), afirmă că, atunci când Apostolii s-au adunat (Sinodul Apostolic din 49/50 d.Hr. de la Ierusalim) și au stabilit prin tragere la sorți aria de propovăduire a fiecăruia, lui Andrei i-a revenit Sciția. În antichitate, acest spațiu era dominat de două mari popoare: sciții (care locuiau în sudul Rusiei și Ucrainei) și tracii (care locuiau în Peninsula Balcanică și o mare parte din Asia Mică.Sciții s-au extins și în Dobrogea, astfel că în secolul I existau niște regate scitice în Dobrogea de Sud, cunoscute ca Sciția Mică. La reforma lui Dioclețian în 293 d.Hr., Sciția Mică a devenit pur și simplu Sciția.
Despre Andrei, Origen adaugă: „El a fost răstignit la Patras, în Ahaia, fiind legat în picioare de un măslin și este înmormântat acolo”. Origen este citat de Eusebiu din Cezareea în Historia Ecclesiastica, sec. IV.
Ipolit Romanul († 235), contemporan cu Origen, scrie în lucrarea sa, Despre apostoli că Apostolul Andrei „a vestit (Evanghelia) sciților și tracilor”. Alăturarea celor două neamuri, arată că Andrei i-a vizitat pe sciții din Scythia Minor, adică din Dobrogea.
Synaxarium Ecclesiae Constantinopolitanae (sec. X?) notează la ziua de 30 noiembrie că, la tragerea la sorți, lui Andrei i-au căzut Pontul, Bitinia, Tracia, Sciția. Calendarul Gotic (sec. IV) vorbește chiar de doi apostoli (Andrei și Filip – primul pe 29 noiembrie, al doilea pe 15 noiembrie) care au propovăduit prin părțile noastre.
Alte lucrări care vorbesc despre apostolatul lui Filip în Sciția sunt Apocrifa lui Abdias și Martirologiul lui Adon (850-860). Cel din urmă consemnează la 1 mai: „Nașterea (spre viața veșnică) a sfinților Apostoli Filip și Iacob, dintre care Filip, după ce a convertit la credința în Hristos aproape întreaga Sciție și a așezat acolo diaconi, preoți și episcopi, s-a întors în Asia...”
