joi, 24 aprilie 2014

Să împrospătăm în trăirea noastră Evanghelia crucii şi a învierii, căci numai aşa putem trăi cu adevărat viaţa creştină.

1 Corinteni.15:1
Lucrurile pe care le-ai cunoscut odată bine le poţi uita şi poţi fi faţă de ele ca şi cum nu le-ai cunoscut, dacă nu le împrospătezi zilnic. Slăbirea memoriei este una din bolile ivite în viaţa omului din pricina păcatului strămoşesc şi ea se poate adânci şi mai mult din pricina păcatului pe care-l săvârşeşti tu însuţi.
Creştinilor din Corint trebuia să li se împrospăteze Evanghelia pe care le-o propovăduise marele apostol Pavel, pentru că ei începuseră să uite ce era mai important din ea: Isus cel răstignit (crucea) şi Isus cel înviat (învierea). Ei umblau după darul minunilor, dar uitaseră crucea şi învierea, Iată de ce le scrie părintele lor duhovnicesc: „Vă fac cunoscut, fraţilor, Evanghelia pe care v-am propovăduit-o, pe care aţi primit-o, în care aţi rămas…”
Ca teorie, creştinii din Corint erau în Evanghelie; ca practică însă, erau departe de ea.
Mereu – mereu trebuie să împrospătăm în trăirea noastră Evanghelia crucii şi a învierii, căci numai aşa putem trăi cu adevărat viaţa creştină. Să ne aducem mereu aminte că suntem într-un trup moştenit de la Adam cel căzut în păcat şi că avem o memorie care uită repede – mai ales lucrurile lui Dumnezeu.
Starea bisericii din Corint se repetă şi astăzi: mulţi din cei care-şi zic creştini nu mai cred în înviere, pentru că nu mai trăiesc practic Evanghelia crucii. Ei împlinesc anumite forme religioase, dar nu cred în făgăduinţele Evangheliei şi nu trăiesc la adăpostul sângelui Mielului lui Dumnezeu (crucea). Sunt cu totul străini de aceste adevăruri.
A primi Evanghelia înseamnă a primi pe Domnul Isus ca Mântuitor personal, înseamnă a primi prin credinţă jertfa Lui de pe cruce, înseamnă a crede şi a nădăjdui cu putere în făgăduinţa venirii Lui şi a învierii morţilor. „A venit la ai Săi şi ai Săi nu L-au primit. Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu” (Ioan 1:11-12). În felul acesta este primit Domnul Isus: crezând în Numele Său.
Zice Sf. Ioan Gură de Aur: „Principalul Evangheliei îşi are începutul de acolo că Dumnezeu s-a făcut om, S-a răstignit şi a înviat”.
Numai cine primeşte cu adevărat Evanghelia, adică trăind şi nădăjduind cum zice ea, acela-i creştin adevărat, acela-i bucuria lui Dumnezeu pe pământ, acela-i mădular în Trupul lui Hristos.
Fraţii mei, oricât de multe lucruri ni s-ar aduna în jur, să nu uităm de Evanghelia Domnului Isus Hristos. Să împrospătăm zilnic mintea noastră prin citirea ei, ca să putem trăi cu adevărat o viaţă de roadă sfântă spre slava lui Dumnezeu şi fericirea noastră!